Vinovatia celui ce inseala..

Te-ai inselat vreodata crezand ca te-a inselat sau ai suferit cand s-a dovedit a fi adevarat?

[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]

Apucasem sa-i spun ca cea mai buna metoda aplicabila in acea circumstanta era sa
o tratez cu o indiferenta absoluta, pentru tot restul vietii. Am plecat
grabit, lasandu-mi toate lucrurile acolo, fara sa stiu incotro ma voi
indrepta. Simteam cum pamantul pe care pasesc nu mai e deloc sigur,
talpile mi se afunda din ce in ce mai mult si in scurt timp voi fi una
cu el. De ce a trebuit sa-mi faca asta? Chiar cand credeam in iubire,
cand totul parea neted de palma si roz de petala, m-a lovit. Ramas
intr-un loc pustiu, nu schitam niciun gest, niciun gand. Vremea trecea,
trecea..

Asa este omul, mi-am zis, dupa ce am trecut de faza
initiala de negare si am inceput sa despic firul dupa un algoritm numai
de mine stiut. Omul se lupta atat de mult sa castige un lucru, tremura
si suspina cand si-l doreste, depune energii imense pentru achizitia
lui, iar cand il capata in sfarsit, nu se mai bucura aproape deloc. A
pus prea mult suflet..Asa se intampla oriunde, chiar si in iubire.
Ajungi prin chinuri si lupte sa castigi pe cineva, insa apoi parca uiti
sa te mai bucuri asa cum ar fi firesc si totodata necesar. Viata
picteaza obstacole, asterne greutati, genereza oboseli. Toate acestea
converg la un loc si te trezesti, pe nepusa masa, ca ea, nemultumita
fiind, tocmai s-a reorientat. Te-a inselat. Si a avut nonsalanta si
poate chiar eleganta sa ti-o arunce drept in fata, cand credeai in
iubire, cand totul parea neted de palma si roz de petale. Cine e
vinovat? De fiecare data, Victor Petrini, cel mai iubit dintre
pamanteni, cadea intr-un amplu proces de constiinta, contemplandu-si
despartirile si esecurile categorice din dragoste. Aproape negresit,
gandea ca vina putea fi chiar a lui, atunci cand o iubita il parasea
aparent fara motive. ‘Poate ca m-am schimbat eu’, spunea Victor. ‘Poate
ca ea nu s-a schimbat deloc’. Despartirea poate fi putin privita din
afara si acceptata intr-un final, insa inselarea nu. Sau mult mai greu.

[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]

Celalalt actioneaza de asa natura fie din cauza ca este inca prins suficient de
puternic intr-o relatie, fie pentru ca si-a redobandit o oarecare
libertate, intarita de o curiozitate relativa pentru altceva, pentru
ceva nou, pentru ceva ce nu mai are. Inselarea este, in ochii multora,
un act josnic, de neiertat. Insa multi nu vor sa deruleze caseta, sa
constienteze perfect unde si cand au gresit. Poate ca cel ce tocmai a
inselat, poarta o vinovatie minima..Cu un ‘carpe diem’ in minte
intotdeauna, cu buna dispozitie si chef pentru orice, cu un pic de
atentie, cu grija, cu romantism, cu resetarea prioritatilor, cu
constientizarea adevaratelor valori in viata, cu tot mai putin egoism,
vei ajunge sa nu ajungi niciodata intr-o asemenea situatie. Totul, dar
absolut totul, depinde numai de tine..

Daca ai trecut vreodata
printr-un asemenea episod nefericit, gandeste-te la partea buna a
lucrurilor. Experienta asta trista, pe care o rezolvi cel mai degraba
printr-o rupere de cel care a calcat stramb pentru ca altfel risti sa-ti
umpli mintea de ganduri peste ganduri, se va dovedi o invatatura pe
cinste. Vei sti, probabil, ca data viitoare se va putea intampla iar si
ca totul sta in mainile tale. Da-i iubitei exact ceea ce are nevoie si
vei fi, la randul tau, cel mai iubit dintre pamanteni. In purul inteles
al expresiei, fara niciun gram de ironie..


Articol scris de Ianis